Dacă înainte de a citi acest articol ați trimis cel puțin un e-mail cu un file, ați introdus 50 de grame de Co2 în atmosferă. Dacă staţi mereu pe Facebook, contribuiți cu 299 de grame pe an, iar dacă doriți să verificați aceste informații pe web, trebuie să ştiţi că fiecare căutare pe internet cântărește 0,2 grame. Nu trebuie să ne speriem, ci să devenim din ce în ce mai conștienți că viața noastră digitală – la fel ca cea analogică – are o amprentă ecologică considerabilă, în ciuda faptului că dematerializarea induce iluzia că comportamentele noastre nu au consecințe.
Internetul generează 4% din emisii
Tehnologia informației generează 4% din emisiile de CO2 la nivel global și conform estimărilor făcute într-un recent raport întocmit de Capgemini, se preconizează că această cifră va crește de trei ori până în 2025, comparativ cu nivelurile din 2010. În plus, se estimează că până în 2025, numai IT-ul din lumea afacerilor va avea o amprentă de carbon echivalentă cu 463 de milioane de vehicule pe an. O situație care cu siguranță că s-a accentuat în timpul pandemiei Covid, odată cu explozia digitalului. Cu toate acestea, situaţia poate fi îmbunătăţită deja de acum prin schimbarea obiceiurilor și abordărilor.
Importanţa centrelor de date
Una dintre cele mai spinoase probleme se referă la centrele care stochează şi procesează datele şi care consumă de 10, până la 50 de ori mai multă energie pe metru pătrat decât un birou tradițional.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, centrele de date sunt responsabile pentru aproximativ 1% din cererea mondială de energie. O cifră care se așteaptă să crească odată cu dezvoltarea economiei digitale și a numărului de utilizatori conectați. Vestea bună este că principalii operatori cloud fac investiții mari pentru a îmbunătăți eficiența și durabilitatea cu surse regenerabile. Microsoft, de exemplu, a anunțat un plan care prevede ca până în 2025, centrele sale de date să treacă 100% la surse regenerabile de energie.
Amazon a investit recent 6,5 gigawați în energie eoliană și solară. Google a planificat ca până în 2030 să scape complet de energia din sursele de combustibil, care rămâne aceeași folosită în majoritatea centrelor de date. O altă problemă importantă se referă la energia necesară pentru funcționarea sistemelor de răcire. Astfel, compania de telecomunicații Verizon, a utilizat maching learning pentru a gestiona răcirea, economisind în același timp în cele 24 de centre de date ale sale 55 de milioane de kilowați-oră de energie pe an.
O altă problemă se referă la impactul asupra mediului derivat din producția și eliminarea dispozitivelor electronice. Extragerea metalelor, de exemplu, utilizată pentru a produce smartphone-uri, este strâns legată de distrugerea mediului, de exploatarea forței de muncă a minorilor și de munca ilegală. În plus, la costurile legate de energiile fosile pentru producerea dispozitivelor se adaugă ale costuri egale pentru utilizarea dispozitivelor în sine. O strategie ar fi creșterea duratei de viață a dispozitivelor. Fairphone, de exemplu, oferă telefoane proiectate cu componente modulare, astfel încât să poată fi reparate cu ușurință.
Teracube, pe de altă parte, cu o carcasă complet biodegradabilă, oferă o garanție de 4 ani, faţă de tradiționalele 18 luni. O altă problemă stringentă se referă la eliminarea substanțelor toxice ale dispozitivelor care amenință mediul și sănătatea. De altfel se estimează că volumul anual de ewaste va crește până la 74 de milioane de tone până în 2030 (conform Monitorului Global E-waste 2020). În prezent, doar 17,4% din deșeurile electronice sunt reciclate, în timp ce se estimează că valoarea totală a metalelor conținute este de aproximativ 57 miliarde de dolari (din care doar 10 sunt recuperate prin reciclare).
Australia reciclează metalele preţioase
Aur, conductori electrici, metale rare: o comoară ascunsă în dispozitivele electronice care, în majoritatea cazurilor, se pierde. Nu este cazul în Australia, unde a fost creat ceea ce fondatorul Veena Sahajwalla definește drept „mină urbană”, un laborator capabil să dezasambleze și să refolosească părțile utile ale smartphone-urilor, computerelor și televizoarelor și să le recicleze pe celelalte. Sticla și plasticul sunt topite și utilizate în industria ceramică și în imprimarea 3D. În 2018, cercetătorul născut în India, cunoscut în întreaga lume pentru inventarea oțelului verde, a lansat prima microfabrică la Sustainable Materials Research and Technology (Smart) Lab în incinta campusului UniversităţiiNew South Wales Kensington . În opinia sa, microfabricele reprezintă viitorul producției ecologice şi vor permite comunităților locale să producă multe dintre materialele și resursele de care au nevoie folosind resurse derivate din deșeuri.
Ce pot face companiile
Organizațiile pot optimiza consumul de energie prin adoptarea unor mecanisme mai eficiente de transfer de date, reaminteşte CapGemini. De exemplu, trecerea la edge computing poate reduce consumul de energie prin procesarea datelor mai aproape de sursă. Acest lucru reduce necesitatea transmiterii datelor către un centru de date aflat la sute de kilometri distanță. În plus, Capgemini estimează că trecerea la arhitecturi cloud verzi a a avut ca avantaj reducerea costurilor cu aproximativ 19%.
În ultimele săptămâni, Samsung a anunțat că, începând din 2025, va încorpora materiale reciclate în dispozitive noi, va elimina plasticul din ambalaje şi va viza o reducere de sub 0,005 W pentru încărcătoare. Cu toate acestea, în general, calea pare lungă și cu destul de multe capcane. În Statele Unite, Grennpeace a acuzat big tech că sunt prea lente în punerea în aplicare a proiectelor, și oarecum inconsistente şi a afirmat că unele companii furnizează inteligență artificială societăţilor petroliere cu scopul de a îmbunătăți extracțiile.
Ce putem face ca utilizatori
Înainte de a aştepta mişcările big-tech, fiecare dintre noi poate face ceva pentru a reduce propria amprentă ecologică digitală. În ceea ce privește hardware-ul, ne putem pondera achizițiile în funcție de nevoile reale şi putem face în aşa fel încât dispozitivele să dureze cât mai mult posibil. Online, putem adopta o serie de comportamente virtuoase (preluate din ghidul Agenției Franceze pentru tranziția ecologică), cum ar fi:
1) Curățarea listele de e-mail și eliminarea atașamentele dintr-un mesaj la care răspundem
2) Optimizarea dimensiunii fișierelor pe care le trimitem: fișiere comprimate, imagini și fișiere pdf cu definiție redusă …
3) Putem lua considerare utilizarea site-urilor de stocare temporară, mai degrabă decât trimiterea lor ca atașament, mai ales atunci când există mai mulți destinatari
4) Stocarea numai ceea ce este necesar în cloud
5) Oprirea camerei în timpul apelurilor atunci când nu este strict necesară
6) Dezactivarea funcțiilor GPS, Wifi, Bluetooth de pe telefon sau tabletă atunci când nu sunt utilizate sau punerea acestora în modul „avion”.
7) Conectarea echipamentului (computer, imprimantă, etc.) la o bandă de alimentare comutată și stingerea atunci când nu este necesar.
8) Dezabonarea de la buletine informative care nu prezintă interes și ștergerea mesajelor care nu sunt necesare din căsuța de e-mail. (Rador)