Îl ştiam din hârtii, am avut posibilitatea să-l vizitez la începuturi, am avut invitaţii repetate, dar mi-a făcut plăcere să fac un tur privilegiat cu principalii artizani şi cunoscători ai proiectului, Acad. Nicolae Zamfir şi Ionel Andrei, directorul de calitate şi supraveghere. Şi, cu ochiul meu de profesor de matematică ratat convertit în specialist în securitate, am reuşit să mă bucur de minunea din miezul României capabilă să ne aşeze pe harta cercetării ştiinţifice de vârf în laseri de mare putere şi cercetare nucleară.
Inovaţii şi brevete la fiecare pas al construcţiei
Mai întâi, întreaga facilitate este un adevărat OZN printre construcţiile imobiliare de provincie ale oraşului şi pare cu 5 generaţii peste ce a mai rămas din reactorul nuclear de cercetare dezafectat din apropiere. Un edificiu făcut cu toate nivelurile necesare – tehnologie, clădiri şi capabilităţi ştiinţifice şi personal de top.
Aici, la Măgurele, o treime sunt români de-ai noştri de top, care fac ucenicia şi se califică sau nu să intre în prim planul activităţilor din zonele sensibile ale experimentelor unice în lume, o altă treime sunt români repatriaţi, cu cele mai diverse şi performante poziţii – pilot de avioane, constructor de aeronave, fizicieni şi operatori de reactoare nucleare – peste tot în lume, iar altă treime sunt străini angajaţi direct în proiect sau parte a instituţiilor partenere care instalează diferitele componente. Un turn Babel care vorbeşte română, engleză şi franceză, cu engleza lingua franca chiar şi pentru francezii de la Thales care instalează laserele.
Este vorba despre personalităţi şi oameni extrem de bine pregătiţi şi performanţi, fiecare în domeniul său, o colecţie de genii şi o aglutinare nemaivăzută de substanţă cenuşie, unde IQ-ul mediu depăşeşte puternic media cetăţenilor din localitatea din apropiere. Cu cât mai multă ştiinţă şi substanţă intelectuală, personalitate, cu atât mai dificil să armonizezi şi să conduci această sinteză de specialişti, fiecare indispensabil şi util în locul său. Dar poate cel mai spectaculos este ansamblul construit şi soluţiile tehnice găsite care, dacă nu ar fi multe dintre ele secrete de fabricaţie, ar trebui să aibă fiecare câte un brevet la fiecare şurub pus acolo.
Materiale speciale, utilaje inedite şi construite în premieră, energia – 5 MW – extrasă pe bază geotermală, un sistem de arcuri şi amortizoare care susţin o fundaţie - placă de beton de 100.000 de tone cu mişcare de maximum 1 micron între capetele sale – pentru a nu influenţa la orice tip de trepidaţii, nu mai zic de cutremure, nici un experiment. Imaginaţi-vă că, indiferent ce s-ar întâmpla lângă facilitatea de lângă Măgurele, diferenţa dintre capetele cele mai îndepărtate ale fundaţiei pe care stau perfect orizontal laserele de putere este de o zecime din grosimea firului de păr.
Nu mai vorbim de condiţiile de ambient, presiune, umiditate, curăţenie – strict controlate. Aşa numite “camere albe” sunt menţinute în nişte limite de curăţenie draconice pentru că nici o particulă de praf nu trebuie să altereze experimentele şi ciocnirile electronilor cu fotonii, aşteptate după finalizarea celei de a doua componentă, sursa de raze gama. Aici se duce şi lupta pentru instalarea ei, după amânări, întârzieri, pretenţii care au dus la anularea contractului şi schimbarea furnizorului – elemente asupra cărora nu doresc să insist. Este vorba despre experimente în premieră care anunţă şi o coadă la premiile Nobel pentru fizică.
FOTO EPA-EFE
Fabrica de premii Nobel
Avem astfel o capabilitate ştiinţifică şi de cercetare unică în lume, la care au început deja experimentele. Se fac la 3 facilităţi cu laser în flux de 0,1 PW, în timp ce laserul de 1 PW se pregăteşte de avizare la CNCAN. Iar cel de 10 PW – a zecea parte din puterea Soarelui – este montat şi va urma la avizare. A tras deja cel puţin zece fascicule cu putere de 10 PW şi a probat atingerea specificaţiilor tehnice. Instalarea sursei Gama e pe drum, într-o variantă americană. De aici şi sursa marilor controverse legate de Măgurele, altfel un proiect cu finanţare europeană dar şi proiect românesc, totodată.
Cu asemenea facilităţi unice în lume, până la această oră – şi probabil în următori 3-5 ani, cu posibilitatea ca această perioadă să se extindă dacă creşte şi energia fasciculului – ELI NP devine o adevărată fabrică de premii Nobel. Asta pentru că ceea ce avem aici depăşeşte în sofisticare şi eficienţă orice altă capacitate de cercetare românească. Iar perspectivele utilizării ei la ciocniri între fotoni şi diverse materiale sau, în viitor, la ciocniri între fotoni şi electroni, poate duce la descoperirea de noi particule, la găsirea de reguli în cercetarea fizică teoretică fundamentală, poate valida sau infirma teorii ale genezei lumii şi poate aduce prestigiu nebănuit României.
De altfel, am avut bucuria să văd produse de vârf, inedite, unicat, utilizate în experimente, făcute în România. E ceva să poţi să adaptezi producţia de serie şi calată pe eficienţă şi profit al unei companii la un proiect unicat, cu specificaţii tehnice stricte şi cu criterii de verificare a calităţii fără cusur, iar firme româneşti să se înscrie cu brio între asemenea producători. Nu fac reclamă, nu numesc firmele, dar cred că e o altă realizare pe care trebuie să o notăm.
Problemele de Securitate şi război informaţional: nivelul NATO la ELI NP
Dacă matematica pe care mi-o mai amintesc şi fizica ce mi-a mai rămas – de la olimpiada naţională din 1984, singurul an de liceu în care nu am fost la naţionalele de matematică – m-au ajutat să pricep complexitatea şi ceea ce fac toate acele utilaje unice, pe care le-am văzut şi le-am atins, ultima meserie pe care o practic de peste 20 de ani m-a împins să trag cu ochiul pe zona de securitate. Şi aici cred că Măgurele şi proiectul ELI NP trebuie să fie în prim planul atenţiei şi intereselor oficialilor români de prim rang.
Mai întâi, nivelul de acces este similar celui de la Cartierul General al NATO. Pentru persoane cu clearence din statele membre, cu drept de acces, nu pentru parteneri şi terţi. E foarte important să funcţioneze acest sistem extrem de strict şi fără nici o piedică sau greşeală. Totuşi, ameninţările de securitate cele mai serioase la adresa facilităţii vin de la problematica raportului dintre protejarea drepturilor intelectuale prin brevete şi publicare, şi nevoia de a menţine nivelul de secret al experimentelor de calibrare şi rezultatelor intermediare în cadrul strict al proiectului. De aceea, aici rezultatele experimentelor trebuie tratate foarte serios, iar echipa să fie perfect securizată pentru propria sa linişte şi siguranţă şi pentru integritatea experimentelor şi a realizărilor obţinute aici.
Apoi, în urma schimburilor de replici publice care invadează mass media şi a presiunii externe legate de componentele proiectului, am realizat că ELI NP are nevoie urgentă de o echipă care să se asigure de capacitatea de a contracara războiul informaţional cu surse externe, şi a campaniilor declanşate la adresa proiectului. O formă de agresiune care atinge nu rareori zone politice şi interese personale înguste, cu penetrarea spaţiului intim al echipelor de cercetare deja angajate şi cu drept de acces în facilitate. Un lider de echipă cunoscător în ale războiului informaţional, al instrumentarului dezinformării şi a operaţiunilor psihologice, cu resurse şi oameni care să poată identifica problemele şi să contracareze eforturile de subminare a intereselor facilităţii româneşti. Este extrem de necesar ca aceste elemente adjuvante dar esenţiale bunei funcţionări a proiectului să fie selectate şi să ajungă la Măgurele cât mai repede, cu sprijinul instituţiilor statului român.
Nu în ultimul rând, trebuie să remarc interesul unor instituţii specializate în protejarea a ceea ce avem la Măgurele şi utilizarea eficientă a acestei bogăţii tehnologice şi intelectuale. Aplicabilitatea practică a acestor experimente este extrem de importantă. Am înregistrat acelaşi efort de subminare a proiectului şi bagatelizare a realizărilor, blocare a instalării complete a utilajelor unice şi declanşare la timp a experimentelor spectaculoase şi inedite. De altfel, s-au vehiculat în mass media şi spaţiul public direcţii de cercetare şi teme propuse ca rezultat al discuţiilor interne, ca şi dezbateri despre anumite perspective în care s-au lansat neaveniţi şi persoane fără cunoaştere şi specializare necesară. Denigrarea acestor teme şi a viziunilor pe care le prezintă nu a făcut decât ca aceste ieşiri să acopere acţiunea reală derulată concomitent, prin expunerea zice-se inocentă şi nevinovată, în spaţiul public, a liniilor celor mai intime de cercetare, a experimentelor şi rezultatelor scontate, ce urmează a fi verificate.
Eliminarea perioadei de înjumătăţire la tratarea deşeurilor radioactive ca urmare a utilizării laserilor de mare putere, utilizarea acestor facilităţi în terapii medicale, alte experimente pregătite nu ar trebui să facă obiectul unor schimburi de replici ale unor profani, la nivelul unei discuţii de bar după câteva pahare. Aceste elemente deranjante ar trebui să fie supervizate mult mai atent şi mult mai bine securizate, în paralel cu eliminarea neaveniţilor implicaţi prin ridicarea accesului la zonele sensibile. Cei care folosesc poziţia lor în interiorul proiectului ca trambulină pentru propria devenire, alţii servind direct interese străine efortului general în favoarea ştiinţei şi a României ar trebui excluşi din proiect. Aviz tuturor instituţiilor cu asemenea responsabilităţi. Şi da, poate un sprijin direct şi asumat la vârf pentru ELI NP nu ar strica acestei bijuterii ştiinţifice de la Măgurele.