ING a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public după ce mai mulți clienți susțin că banca le-a blocat conturile. Clienții care au refuzat sau au oferit date considerate incomplete de bancă s-au trezit cu conturile blocate, susțin ei, fără nicio notificare.
ACTUALIZARE 16 iulie, 17.45: Într-o reacție trimisă playtech.ro, ING susține că orice închidere a contului se face doar cu notificare prealabilă. Iată punctul de vedere oficial al băncii:
Relația clienților cu băncile din România este, de multe ori, complicată. Mulți cetățeni nu au cunoștințe juridice, iar terminologia folosită de aceste instituții este greu de înțeles.
De aici apar și problemele, dar și neînțelegerile.
Recent, mai mulți clienți ai ING susțin că banca le-a cerut să justifice proveniența banilor. Cei care au refuzat s-au trezit cu conturile închise, potrivit propriilor mărturii relatate de Libertatea. În replică, ING se apără și susține că nu face decât să respecte legislația europeană, care ar impune acest lucru.
E posibil, însă, ca ambele părți să aibă dreptate. Este, cu siguranță, o dezbatere care are sens.
Au voie bănci ca ING să te întrebe despre banii din cont?
Dezbaterea a plecat de la ING pentru că sunt unii clienți ai băncii care s-au plâns de acest interogatoriu. Unul dintre ei susține că banca l-a sunat să vadă care este situația sa financiară și ce face cu banii.
A refuzat categoric să ofere astfel de detalii, considerându-le un amestec în viața sa privată. La câteva luni de la conversație, s-a trezit că banca i-a închis contul.
Fără nicio notificare.
Un alt client care a refuzat să spună de unde are banii s-a trezit că a fost adăugat pe o listă neagră și că nu mai are voie să fie client ING vreme de 5 ani.
Cum se apără banca
ING susține că nu face nimic ilegal, ci, din contră, cere aceste detalii în baza unei directive europene care obligă instituțiile financiare să își actualizeze datele despre clienți. Este vorba de Directiva (UE) 2015/849.
Scopul final al acesteia este combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Informările cu privire la actualizarea date au fost trimise de ceva timp către clienți.
Cine nu actualizează aceste date riscă închiderea conturilor.
Legea a fost transpusă și în legislația locală: legea 129/2019.
Pe scurt despre lege: băncile și serviciile financiare (ca Revolut) sunt obligate să investigheze orice tranzacție suspectă și, implicit, s-o blocheze, dacă există suspiciuni. Evident, nu pot face asta manual, așa că au creat sisteme automate. Și ele lucrează între niște limite, după niște parametri și pot bloca și conturi oneste.
Totodată, entitățile financiare pot să ceară aproape orice fel de documente care să justifice tranzacțiile și banii. Adică ce se întâmplă și la ING acum. Pot cere chiar și detalii despre relații cu anumite persoane. Toate aceste verificări sunt acoperite de lege sub umbrela „Know your customer” („cunoaștere a clientelei”).
O directivă care nu ține cont de GDPR
Numai că directiva europeană la care face referire banca se bate cap în cap cu GDPR – Regulamentul European pentru Protecția Datelor. GDPR le permite clienților să ceară ștergerea datelor (dreptul de a fi uitat), iar directiva ar obliga băncile să păstreze acea bază de date, inclusiv lista neagră de care-ți spuneam mai sus.
Conform regulamentului, băncile trebuie să obțină de la clienți:
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, spune că toți clienții băncilor trebuie să se conformeze. Dacă informațiile solicitate sunt în baza directivei, atunci nu au ce face, trebuie să spună proveniența banilor.